Moderare
How to Entertain
Neliniștit acesta împinge foi în fața sa, când în sus, după aceea în jos, nu, mai degrabă în față. Nervos bagă mâna în buzunar și scoate un marker. Acum mai subliniem, marcăm, punctăm. Peter e bun pe domeniul său. Problema? Îi este foarte greu să transmită cunoștințele sale de specialitate și altora.
Cum începem o prezentare? Cum ne entuziasmăm publicul?
Știm că există materiale de prezentare într-adevăr bune cu care este ușor să vizualizezi orice subiect. Știm însă de asemenea că aceste ajutoare nu vor face din dumneavoastră un super-prezentator. De aceea vrem ca la noi să găsiți tot ce vă trebuie pentru o prezentare reușită: figuri de stil și exemple practice fac parte din această ofertă în egală măsură ca produsele din magazinul nostru.
Worst Case.
Se pare că Peter nu are încă răspunsuri la întrebările noastre introductive. El ne arată cumva cum nu ar trebui să procedăm: începe cu un citat mult prea lung care nu are nicio legătură cu subiectul prezentării. El folosește aproape în exclusivitate expresii de specialitate, pe care nu oricare dintre ascultătorii săi le înțelege. Citește un text lung de pe slide-ul PowerPoint.
Iar el nu remarcă că publicul său adoarme.
Best Case.
1. Introducere.
Dacă doriți să anunțați dinainte despre ce este vorba în discursul dumneavoastră, atunci structurați-l în trei puncte simple: problemă, idee, soluție.
„Sistemul nostru de gestiune a mărfii este învechit. De aceea am căutat cele mai bune alternative și le-am comparat. Un sistem s-a dovedit a fi câștigătorul clar și astăzi vă arăt de ce.”
2. Surpriză.
Dacă ați pregătit vreo surpriză veți câștiga rapid atenția tuturor ascultătorilor.
- Intrați în dialog cu publicul dumneavoastră, puneți întrebări sau solicitați contribuții la subiect. „Cât de bine vă împăcați cu sistemul dumneavoastră de gestiune a mărfii? Există ceva ce ați îmbunătăți?” Whiteboardul sau flipchartul sunt utile pentru a reține ideile participanților, mai ales când veți face referire la aceste puncte mai târziu în cursul discursului dumneavoastră, arătând astfel, că v-ați făcut aceleași idei.
- Încurajați fantezia: „Imaginați-vă că trăiți în secolul 22. Ce credeți că vom comanda și vom vinde în viitor?” Ascultătorii au acum posibilitatea să participe activ la subiect și să se gândească înainte ca dumneavoastră să prezentați soluțiile dumneavoastră.
- Șocați cu un scenariu „worst-case”: „Dacă nu ne schimbăm sistemul acum, în maxim cinci ani vom avea doar jumătate din cifra de afaceri.” Cel târziu acum oricui îi va fi clar cât de actual și important este subiectul dumneavoastră.
3. Promisiuni.
Trebuie să îți ții promisiunile. Dacă puteți garanta acest lucru, o promisiune este un lucru bun: „După această prezentare veți avea chef să lucrați cu noul nostru sistem!” Dacă nu vă puteți onora promisiunile este mai bine să nu promiteți.
4. Propoziția inițială.
Începeți cu o teză centrală. Steve Jobs a anunțat de exemplu în anul 2007 primul iPhone în felul următor: „Astăzi Apple a reinventat telefonul.” Genul acesta de propoziții introductive au caracterul unui titlu, care se referă la întregul subiect al prezentării.
Pimp your speech.
Peter nu este un orator înnăscut. Pe lângă filosofie de larg consum și multe ă-uri și bâlbâieli, se pierde într-o multitudine de adjective, construcții substantivate și fraze încasetate. Dacă și-ar însuși câteva mijloace de stil simple, ascultătorii săi nu ar fi atât de plictisiți.
Nici dumneavoastră nu trebuie să fiți un prezentator de top, pentru a lucra cu următoarele reguli:
1. Scurt și la obiect.
Încercați să folosiți mai mult de 150 de caractere pentru propozițiile care introduc un subiect! Cu cât mai scurte și pregnante sunt aceste propoziții, cu atât mai bine le poate reține publicul. Propozițiile scurte pot fi rapid trecute pe hârtie sau whiteboard. „Compania noastră trebuie să facă față concurenței. Faceți de aceea cunoștință cu sistemul viitorului pentru gestiunea mărfii!”
2. Problema și soluția.
Companii concurente, situații economice dificile sau probleme de specialitate. Acestea sunt pietrele pe care trebuie să le mișcați? Atunci deveniți plastic. Arătați care sunt consecințele negative, care pot apărea de asemenea „adversari” și prezentați soluția dumneavoastră drept „erou”.
Pentru Willy Brandt zidul Berlinului era de exemplu un adversar înainte de prăbușirea RDG-ului: „Berlinul va trăi și zidul va cădea. Apropo, apropo dragi prieteni, o bucățică din această construcție oribilă, o bucată ar putea rămâne din partea mea pentru documentarea monstruozității istorice.” Astăzi știm: aici s-au mutat într-adevăr pietre din loc.
3. Avantaje și fapte.
Bineînțeles că detaliile tehnice și procesele sunt importante, însă mult mai important este să știm, ce avantaje aduc acestea ascultătorilor dumneavoastră. Dacă clarificați deci mai întâi care sunt avantajele publicului, acesta va dori să afle cum funcționează. Aceste avantaje trebuie să rămână vizibile, de exemplu pe un flipchart sau pe un avizier.
4. 1, 2 și 3.
Instrucțiunile care sunt împărțite în trei părți sunt mai ușor de urmărit. Atenția publicului rămâne de obicei fixată până la partea a treia.
Steve Jobs a prezentat odată un iPhone cu această regulă de trei: „Astăzi vă prezentăm trei produse revoluționare.” De fapt era un singur produs cu trei funcții, însă aceste trei funcții nu au fost uitate de nimeni: asculți muzică, telefonezi mobil, navighezi pe internet. Așa s-a născut smartphone-ul.
5. Vânzări și vise.
Vindeți vise! În acest caz nu veți vinde noul sistem de gestiune a mărfii, ci promisiunea unor procese mai facile de comandă, o cifră de afaceri în creștere sau o capacitate mai mare de înregistrare a datelor.
6. Text și imagini.
Evitați să vă repetați. Utilizați mai degrabă imagini adecvate, care rămân întipărite în memorie. Pentru cuvinte cheie, puncte tematice și avantaje puteți în plus utiliza panouri de prezentare. Dacă prezentați mai des, creați-vă o servietă a prezentatorului, astfel încât să aveți întotdeauna la îndemână toate materialele.
7. Cifre și comparații.
Cifrele mari nu sunt înțelese imediat de către ascultători. Cu cât mai mare este cifra, cu atât mai important este să găsim analogii sau comparații, care să facă aceste date relevante pentru ascultători.
Heinz Smital de la Greenpeace a făcut într-un discurs următoarea comparație împotriva utilizării energiei atomice: a ridicat un pahar de apă umplut trei sferturi și a spus că acea cantitate de Cesiu-137 ar fi deja suficientă, pentru a contamina jumătate din suprafața Germaniei.
8. Simplu și direct.
Limbajul de specialitate, cuvintele lungi și abundența de adjective trebuie evitate. Un limbaj clar, simplu și direct este mai eficient.
9. Emoție și pasiune.
Aveți fotografii, clipuri video, anecdote care se potrivesc cu subiectul dumneavoastră și generează emoții? Bucurie, entuziasm sau compasiune? Atunci utilizați-le într-un loc, care conține o informație importantă. Aceasta este legată de acel moment, pe care nu îl uităm.
One more thing.
Exercițiul face un orator bun, se gândește Peter. Nu mai vrea să trăiască niciodată un asemenea eșec la o prezentare cum a pățit acum. Deci utilizează figurile de stil care i se par lui cele mai bune și își compune conținutul pentru următoarea sa prezentare. El exersează vorbitul în fața oglinzii, exersează în fața familie și în cele din urmă și în fața câtorva colegi. Astfel el dezvoltă stilul său individual și prezentările încep să îi facă plăcere. Astfel Peter procedează conform recomandării lui Steve Jobs: „Rămâneți înfometați, rămâneți nebuni!”.